Caronti

Caronti, illustrazioni di Gustave Doré

In a riligioni greca è in a riligioni rumana, Caronti (o Caronte) (in grecu Χάρων="ferocia alluminata",[1]) era u barcaghjolu di l'Ade. Com'è psicupompu traspurtava i novi morti da una riva à l'altra di u fiumu Acheronti, ma solu s'è i so cadavari aviani ricivutu i rituali anori funebri (o, in un'antra virsioni, s'eddi dispuniani di una partituccia par pagà u viaghju); quiddu ch'ùn l'avia micca ricivuti (o ch'ùn avia micca a partituccia) era custrettu à errà in eternu senza paci trà i nebbii di u fiumu (o, sicondu parechji autori, par centu anni).

In a Grecia antica sopravvivia a tradizioni di metta una muneta sottu a lingua di u cadavaru prima di a sipultura. A tradizioni firmeti viva in Grecia finu à ebbichi abbastanza ricenti ed hè prubabilamenti d'urighjina assà antica. Calchì autori susteni chì u prezzu era di dui muneti, missi sopra l'ochji di u defuntu o sottu a lingua.

Nisciuna anima viva hè mai stata traspurtata da l'altra parti, incù i soli eccezzioni di a dea Persefona, di l'eroi Enea, Teseiu, Pirituu è Erculu, Odisseu, di l'induvinu Orfeu, di a sibilla cumana Deifobe, di Psyche, di San Paulu è di Danti Alighieri.

Caronti hè figliu di Erebu è Notti.

In a riligioni etrusca u so currispittivu hè Charun.

  1. traslittaratu CharhovTemplate:Citazioni nicissaria

Developed by StudentB